Cu ce ne ajută munca?
Relația dintre munca si sanatate este foarte puternica. Numeroase studii psihologice sau sociologice au pus in evidenta efectele pozitive ale muncii asupra sanatatii: munca ne organizeaza programul, ne ofera un rol si un statut social, ne dezvolta stima de sine, ne permite sa ne dezvoltam o retea sociala pe care o putem accesa si pentru a raspunde nevoilor din viata personala…etc.
Cu ce nu ne ajută munca?
In acelasi timp insa, aceleasi studii au evidentiat ca procesul de munca, precum si intregul sau mediul specific (fizic sau social) afecteaza sanatatea fizica si/sau emotionala a angajatilor. In ceea ce priveste sanatatea fizica a angajatilor aceasta este direct afectata de specificul mediului de munca, si anume de: noxe, necesitatea mentinerii aceleiasi pozitii o perioada indelungata de timp,ridicare de greutati mari, munca in mediu riscant (fire de inalta tensiune, risc de prabusiri de materiale), ture de noapte, zgomot permanent, lipsa pauzelor de masa. Acesti factori fizici cresc riscul dezvoltarii unor boli somatice de catre angajati, boli care sunt specifice postului / locului de munca, de tipul: afectiuni ale aparatului respirator, auditiv, vizual, muscular, astm, ulcer, boli cardiovasculare. Din punct de vedere psihic procesul de munca poate genera: stari depresive, iritabilitate, ingrijorari continue, tulburari de somn sau alimentatie, consum de substante.
Ce este dependența de munca și cum se manifestă?
Una dintre cele mai cunoscute tulburari legate de domeniul muncii este „dependenta sau betia de munca”. Prin definitie, dependenta de munca este recunoscuta drept nevoia obsesiva de a munci sau obsesia asupra serviciului, cu tendinta de tulburare obsesiv-compulsiva – un tip de obsesie mai amplu, legat de ordine, perfectiune si control, in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei. Unul dintre specilistii acestei tulburari, psihologul J. Killinger defineste obsedatul de munca drept “persoana care devine handicapata emotional si care se inchina controlului si puterii din dorinta interioara de a obtine recunoastere si succes”.
Obsesia muncii deriva din natura perfectionista si competitiva a dependentului de munca. Munca excesiva, cu nivelul sporit de adrenalina pe care il presupune, il face pe individ dependent iar nevoia imperioasa de recunoastere il face sa caute sa fie permament ocupat, sa fie productiv si sa se bucure de toate laudele care se acorda pentru munca sa sustinuta. Munca este drogul care il elibereaza pe cel obsedat de munca de sentimente ca furie, suferinta, vina sau teama.
Cauzele
Cauzele dependentei de munca ar putea fi multiple. Pe de-o parte poate fi vorba despre o stima de sine scazuta, de nevoia permanenta de a face cat mai mult si cat mai bine pentru a-si demonstra siesi ca este o persoana de valoare. O alta posibila cauza ar fi teama de esec, teama ca oricand cineva mai bun ii poate lua locul asa ca trebuie sa fie mereu in top. De altfel, dependenta de munca poate fi o modalitate prin care fugim de noi insine sau de viata personala. Cu atat mai mult cu cat este mai usor sa-ti gestionezi munca decat viata privata. Dupa J. Killinger, betia muncii este cauza cea mai importanta a esecului in viata familiala. Pentru multi, aceasta stare devine o experienta “religioasa”. Izolarea sociala ii da celui ce sufera de betia muncii posibilitatea de a-si gasi refugiul in sentimentul exacerbat al responsabilitatii, ferit de intimitatea reala, pe care o intelege doar ca o “impartasire a puterii”. “Exista o legatura reala intre betia muncii, destramarea familiei si pierderea eticii”.
Simptomatologia
Simptomatologia prezentata de cel obsedat de munca include trei mari atribute psihologice: respingerea, controlul si puterea. Pentru a se simti puternici si utili, acestia isi epuizeaza energia in munca, respingand orice alta activitate de tip familial sau social, devenind astfel dependenti de puterea pe care le-o da detinerea controlului si auto-controlului.
Simptomele vizibile includ furia necontrolata, tipare de comportament obsesiv, incapacitatea de a cultiva relatii personale. Persoanele dependente de munca pun accent pe logica si intelect in detrimentul sentimentelor. Totodata acestora le lipseste entuziasmul vietii sociale ajungand in scurt timp la pierderea prietenilor, dificultati de comunicare, stari depresive sau schimbari bruste de tonus afectiv. Printre efectele fizice se numara tulburari intestinale, tulburari de somn, probleme cardiace, atacuri de panica, accidente vasculare cerebrale, pierdere excesiva in greutate, congestiile cerebrale si crizele clinice.
Recunoasterea existentei acestui flagel care este betia muncii si a efectelor sale reprezinta un prim pas in directia prevenirii iar sprijinul familiei este mai important decat oricand!
psiholog-psihoterapeut Adrian Bratu
