MAMICI IN DEVENIRE

Sunt gravida: ce sa fac? alimentatia in timpul sarcinii,la ce renuntam, cum ne pregatim sa devenim mame: sfaturi,mituri si probleme

COPILUL MEU

ingrijirea si dezvoltarea copilului pe varste si etape de dezvoltare.

SANATATE

Boli si tratamente. Cum ne aparam impotriva bolilor printr-o alimentatie si igiena corecta! Medicina naturista vs. medicamente.

PAGINA PARINTILOR

Sfaturi pentru familie, legislatie,sanatate, psihologia parintilor, sfaturi practice si nu numai.

PAGINA PARINTILOR SIBIENI

Informatii privind servicii acordate familiei si copilului in judetul si municipiul Sibiu ( despre crese, gradinite, medici, centre medicale, scoli, after-school, ONG-uri etc)

Home » GANDUL SAPTAMANII

DIN RESPECT!

Submitted by on Sunday, 7 March 20104 Comments

Unul dintre cei mai importanti prozatori din America Latina, Gabriel García Márquez, mi-a incalzit (pentru a cata oara?!) sufletul cu o declara?ie de dragoste „Nu te iubesc pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt atunci cand sunt cu tine.” Din punctul meu de vedere este o fomula inimaginabil de cuprinzatoare a ceea ce ar trebui sa auda cat mai des o mama ! Explicatia este una deosebit de simpla: mama reprezinta universul devenirii si existentei fiecaruia dintre noi…! ea este darul nepretuit pe care Dumnezeu il daruieste fiecaruia dintre noi, exact in momentele noastre cele mai dificile.
Astfel poate foarte usor sa apara o intrebare pe cat de fireasca pe atat de complexa in ceea ce priveste problematica raspunsului / raspunsurilor sale: De unde exista atata energie pentru puternica reflexie de dragoste neconditionata a mamei fata de pruncul sau? Cel mai simplu raspuns ar putea fi dat prin existenta in stare latenta a unui instinct care se declanseaza si se dezvolta odata cu sarcina si ulterior cu copilul rezultat din aceasta: instinctul matern. Definitia conceptului de instinct : „complex de reflexe innascute, neconditionate, proprii indivizilor dintr-o anumita specie si care le asigura dezvoltarea organismului sau a speciei”, inchide orice discutie privind caracterul volitiv si asumat al mamei fata de ceea ce inseamna transferul energetic in afectiunea sa fata de copilul sau. Teoriile filogenetice ne îndeamna sa preluam aceasta explicatie simplista dupa modelul animalelor femele, care prezint? modificari comportamentale majore în preajma propriilor pui, punandu-se in pericol de a fi sacrificate tocmai din dorinta de a proteja si/sau apara progeniturile. Astfel, acest instinct matern sus?ine ignorarea sau chiar suprimarea instinctului de supravietuire. Cu toate acestea nu putem ignora faptul ca femeia de astazi dezvolta un simt matern mult mai acut decat ceea ce poate determina un simplu instinct. Preg?tirea pentru un viitor, statut de mama sau asumarea acestuia, dezvolt? în fiecare femeie o serie de noi slabiciuni, pulsiuni, trairi, emotii…intr-un cuvant noi sentimente. Aceste sentimente pot perturba momentan dezvoltarea psihica a unei viitoare sau proaspete mamici, dar per-ansamblu ele prefigureaza capacitatea de a darui si primi iubire intr-o forma pura, necenzurata ?i neconditionata. Celebrul psiholog John Bowlby explica acest transfer reciproc printr-un nou concept : nevoia de atasament. Astfel, atasamentul este vazut ca „o clasa de comportamente sociale cu o functie specifica : aceea de a putea mentine proximitatea cu o alta fiinta a propriei specii considerate mai puternice si in masura sa protejeze”. Prima figur? a ata?amentului este mama. Prezen?a ?i calitatea rela?iei ei cu nou-nascutul este hot?râtoare prin sentimentul de securitate pe care il transmite, sentiment ce st? la baza individuarii si dezvoltarii viitoare a copilului. O precizare importanta a lui Bowlby este ca dezvoltarea atasamentului presupune prin definitie o diada permanenta adult-copil. Pentru crearea unui sistem de atasament, cei doi parteneri trebuie sa participe activ in acest sistem intr-un mod benefic unul pentru altul. Proiectand aceste detalii teoretice in viata practica putem regasi la mama sentimentul de confort psihologic, asociat cu buna dispozitie, implinire si autovalorizare fata de orice reusita a copilului sau. Iar toate “felurile” de a fi, a hrani, a supraveghea, a imbraca, a acompania, a prevedea (etc.) ale mamei se traduc automat in stari psiho-fiziologice de bine a bebelu?ului. Carcotasii ar putea specifica faptul ca si aceasta nevoie de atasament ar putea fi catalogata tot ca un instinct primar, reducand astfel calitatile mamei la niste simple conditionari. Dar tocmai intemeietorul acestei fascinante teorii, John Bowlby, subliniaza faptul ca o mama trebuie sa stie ca este contraindicat sa devina doar un rezervor de resurse pentru puiul sau. Ea trebuie sa aiba puterea de decizie si capacitatea de discernamant in a se preocupa atat de copilul sau cat si de dezvoltarea sa. Idealul acestui rol este o mama ce isi iubeste copilul mai presus de orice insa nu se limiteaza doar la acest statut. Acest lucru asigura posibilitatea copilului de a-si defini limitele pentru propriul sau confort afectiv necesare ca baza pentru dezvoltarea sa psiho-sociala armonioasa cu o permanenta stare de echilibru intre propria persoana si ceilalti.
Concluzionand ca de fapt intreg sentimentul matern se dezvolta dar se si educa, ajungem din nou la complexul de atribute pe care o mama le are (intr-un melanj propriu si personal): iubire, rabdare, intelegere, empatie, dragoste neconditionata, spirit de sacrificiu, toleranta, hotarare, disponibilitate, responsabilitate, echitate, previziune, cooperare, moralitate…..
…oricat as incerca sa continui acest portret a ceea ce reprezinta mama ma simt limitat de cuvinte mult prea reci fata de sufletul ei, de formulari prea rigide fata de rabdarea ei, de ganduri prea stereotipe fata de puterea ei de a iubi,a darui si a ferici !

Dragostea mea este cu tine, oriunde te-ai afla…DIN RESPECT!

articol scris de Adrian Bratu

4 Comments »

  • georykutza said:

    f ferumos,felicitari pt articol!

  • Anonymous said:

    …in afara de micile erori de dactilo…sustin acest frumos punct de vedere!

  • Cherie said:

    Acest articol mi-a mangaiat sufletul. Multumesc.

  • taticu` vesel said:

    😛