Custodia comună reprezintă o modalitate de a organiza îngrijirea copiilor după divorț sau separarea părinților, în care ambii părinți păstrează responsabilități egale legate de creșterea și educația copiilor.
Aspecte legislative cheie:
Codul Civil:
Articolul 482 prevede posibilitatea stabilirii custodiei comune, fie prin acordul ambilor părinți, fie prin hotărâre judecătorească.
Instanța va lua în considerare interesul superior al copilului, analizând diverse criterii, precum vârsta copilului, capacitatea fiecărui părinte de a asigura un mediu stabil și sigur pentru copil, disponibilitatea părinților de a colabora și a menține o relație armonioasă.
Legea nr. 273/2002:
Stabilește procedurile juridice pentru obținerea custodiei comune.
Solicitarea se poate face prin cerere de divorț sau separare legală, ori prin acțiune separată ulterioară.
Părinții pot fi reprezentați de avocați sau pot media singuri un acord privind custodia comună.
Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului:
Articolul 9 stipulează dreptul copilului de a menține relații cu ambii părinți, chiar și după separarea lor.
Hotărâri judecătorești:
Instanțele judecătorești au decis în numeroase cazuri în favoarea custodiei comune, considerând-o o opțiune benefică pentru bunăstarea copiilor.
Avantaje ale custodiei comune:
Permite ambilor părinți să se implice activ în viața copiilor. Asigură o stabilitate emoțională și afectivă pentru copii. Reduce riscul de alienare parentală. Promovează colaborarea și comunicarea dintre părinți.
Dezavantaje ale custodiei comune:
Poate fi dificil de implementat în caz de conflicte intense între părinți. Necesită o comunicare eficientă și o colaborare constantă din partea ambilor părinți. Poate fi costisitoare din punct de vedere legal.
Recomandări:
Informați-vă temeinic cu privire la legislația relevantă. Apelați la un avocat specializat în dreptul familiei pentru asistență juridică. Luați în considerare medierea ca o modalitate amiabilă de a rezolva problemele legate de custodia copiilor. Prioritizați interesul superior al copiilor în toate deciziile pe care le luați.
