În zilele noastre foarte mulți oameni au adoptat stilul de alimentație vegetarian, fie din considerente de sănătate, fie religioase ori din cu totul și cu totul alte motive. Însă sunt din ce în ce mai mulți părinți care impun și copiilor lor același mod de hrănire. Oare cât este de sănătos și recomandat ca cei mici să urmeze această dietă?
Ce presupune această dietă vegetariană? Presupune limitarea sau eliminarea completă din regimul alimentar a produselor de origine animală.
Există vegetarianismul strict , adepții acestui stil de viață consumând numai alimentele de origine vegetală ( excluzând carnea, ouăle, peștele, produsele lactate, chiar și mierea). Exista dieta de tip lactovegetarian, în plus, adăugând produsele lactate și există și ovo-lacto- vegetarienii care consumă și ouă pe lângă produsele vegetale și lactate.
Argumentele aduse de adepții acestui tip de dietă sunt multe.
Un prim argument ține de sănătate, e legat de stilul actual de viață modern, caracterizat prin consum excesiv de alimente de origine animal, dublat de sedentarism, combinație care duce la diverse boli cardio-vasculare, obezitate, diabet.
Alt argument ține mai mult de antropologie, de originile omului, care inițial ar fi fost ierbivor, deci organismul fiind capabil să-și proceseze alimentele vegetale pentru a forma substanțele vitale necesare. Aceasta teorie este oarecum formulată în mod eronat, omul a fost omnivor, dovada fiind anatomia lui diferită de cea a ierbivorelor.
Totuși, această dietă ține exclusiv de libertatea fiecărui om de a alege stilul propriu de viață, însă problema care se pune este dacă este indicat să fie impusă și copiilor sau nu. Poate o dietă vegetariană să asigure necesarul de bază unui copil?
De ce NU dietei vagetariene la copii?
În alimentele vegetale lipsește vitamina D. Cea mai mare cantitate de vitamina D este conținută de cod, hering, uleiuri de peste, ouă, lapte, unt.( lipsa lui se știe că duce la vârste mici la rahitism, la vârste mari la fragilitatea osoasă, perturbări de creștere normală, deteriorarea dinților, deformare a scheletului, scăderea imunității)
Lipsa de proteine animale duce la deficiența de aminoacizi esențiali. Fară ele organismul nu poate sintetiza proteine complete pentru construcția de țesuturi și organe, sinteza de hormoni și enzime. Cei mai vulnerabili sunt copiii sub 4 ani. Deficitul de proteină animală duce la întârziere în dezvoltare fizică și mentală, imunitate scăzută sau alte afecțiuni ( vezi boala Kwashiorkor de care suferă copiii din țările africane cele mai sărace)
Carnea conține fier într-o formă ușor de digerat pentru om. Sunt multe produse vegetale care conțin o mare cantitate de fier, dar aceasta nu este absorbită la maxim de către organism. Nevoia de fier este mai mare la copii față de adulți, lipsa lui ducând la anemie.
Dieta vegetariană poate duce la deficitul de vitamina B la copii, manifestată prin slăbirea imunității, anemie, perturbare a sistemului nervos, oboseală.
Produsele de origine animală sunt sursa principală de zinc, lipsa lui ducând la o încetinire a procesului de creștere.
Nivel scăzut de colesterol “bun”. Grăsimile au și ele rolul lor, constituie o componentă a membranelor celulare și sunt implicate în sinteza de hormoni. Deficitul de colesterol perturbă funcționarea optimă a organelor de reproducere, reduce densitatea oaselor, joacă rol esențial în metabolism, lipsa lui poate provoca leziuni ale retinei și nervului optic.
În concluzie, Convenția ONU privind drepturile copilului și OMS stabilește dreptul fiecărui copil de a primi o dietă adecvată și echilibrată, iar dieta vegetariana în mod prelungit sau continuu nu este o formă sănătoasă de hrănire a copilului, indiferent de vârstă.
