Pot fi şi situaţii în care este imperios necesară o intervenţie chirurgicală asupra mamei.
Operaţia de apendicită este o operaţie care se poate realiza şi în timpul sarcinii fără să afecteze fătul. De asemenea, în cazul în care apar chisturi la ovare şi acestea nu se reduc în timp, se poate realiza operaţie, cu atât mai mult cu cât există riscul de afectare a evoluţiei sarcinii. Obstrucţia intestinală şi perforaţia ulceroasă sunt afecţiuni care însă pot duce nu numai la avort ci şi la decesul mamei, dar intervenţiile se realizează laparoscopic şi nu au efect asupra evoluţiei sarcinii.
Serclajul/ cerclajul este o intervenţie necesară în cazul în care se constată că nu s-a închis colul uterin şi este risc de pierdere a sarcinii. Practic, se coase cu un fir neresorbabil colul uterin astfel încât fătul să se dezvolte normal. Intervenţia se recomandă şi în cazul în care există riscul de avort spontan ca urmare a poziţionării fătului. După serclaj, mama va fi în repaus la pat pe toată durata sarcinii până la naştere şi va evita efortul fizic de orice fel. Firul va fi scos în a 36-a sau 37-a săptămână de sarcină, aproape de momentul naşterii.
Medicația
În ceea ce priveşte medicaţia în timpul sarcinii, este recomandabil ca viitoarea mamă să se sfătuiască cu medicul care monitorizează deoarece substanţele din medicamente trec prin placentă şi ajung la făt şi pot influenţa dezvoltarea şi evoluţia acestuia, iar unele chiar pot induce avortul. De aceea, este preferabilă consultarea medicului în această privinţă.
În acelaşi timp, funcţie de rezultatele analizelor şi de evoluţia sarcinii, este posibil ca medicul să recomande anumite suplimente de vitamine, acid folic sau de substanţe necesare pentru susţinerea sarcinii cum sunt progesteron , precum şi relaxante uterine. În general, în cazul contracţiilor care pot apărea înainte de termen se recomandă folosirea de No-Spa care nu are efect asupra fătului.
