mdifpfl jts

Comportamentul nou-născutului

Inca din prima saptamana vei observa unele feluri de a se comporta la copilul tau. Trasaturile pe care le vei recunoaste mai usor sunt cantitatea de energie pe care o are copilul, daca isi poate controla corpul usor, reactia la alte persoane, independenta, atasamentul de parinti, usurinta de comunicare, adaptarea la diferite situatii, expolarea mediului din jur, exprimarea emotiilor, reactia la restrictie si libertate si usurinta de a plange si a zambi. Invata sa recunosti limbajul corpului la sugar, inante de a se exprima prin cuvinte.

Capul:

  • miscat de pe o parte pe alta exprima oboseala;
  • il intoarce de la un obiect – vrea altceva;
  • il intoarce si extinde gatul – ii e foame;
  • din pozitie sezanda ii “cade” capul – e obosit;

Nou-nascutul trece prin diverse moduri de comportare:

  • plans insotit de miscari coordonate ale extremitatilor. In aceasta stare este foarte atent si ochii sunt deschisi;
  • treaz si vioi: misca extremitatile si capul, este putin atent si pare ca isi urmareste propriile miscari;
  • treaz si linistit: are ochii deschisi, stralucitori, atenti; extremitatile sunt linistite; nou-nascutul pare sa contemple mediul din jur. Acum trebuie ridicat, nu lasat in leagan. Aceasta stare este optima pentru a interactiona cu el si a-l invata;
  • somnolent: ochii deschisi flutura sau incep sa se inchida; copilul este putin atent, isi misca corpul tresare zambeste. Esta posibil sa adoarma dar tot atat de posibil sa se trezeasca. Nou-nascutul are nevoie sa fie stimulat pentru a-si dezvolta creierul;
  • somn superficial: tresare usor, poate plange putin, are grimase, miscari ale fetei si extremitatilor, respiratie neregulata, extremitatile sunt indoite pe corp. Trebuie lasat sa doarma.
  • somn adanc: copilul are miscari minime, fata neexpresiva, respiratia regulata, extremitatile sunt moi.

Clasificarea comportamentului

Dupa felul cum se comporta au fost deosebite inca de la aceasta varsta mai multe feluri de copii:

Obișnuiți:

Copiii obisnuiti plang, sug, dorm, isi uda scutecele si uneori deschid ochii. Ei au un coportament previzibil si sunt usor de ingrijit. Dorm cel putin 15 din 24 ore si se agita 2-3 ore pe zi.

Sunt destul de atenti  la ce se intampla in jurul lor si la ce-i tulbura. Se agita putin apoi se linistesc. Daca sunt tulburati de un zgomot sau o miscare brusca se pot calma ei insusi, inca din prima saptamana, sugand , privind, ascultand sau miscandu-se. Le place sa fie protejati de tulburarile din jur, mai ales cand sunt foarte obositi sau li s-a schimbat programul zilnic.

Liniștiți:

Copiii linistiti dorm cel putin 18 ore din 24 si se agita mai putin de o ora pe zi. La inceput nu par interesati de cele din jur. Nu plang mult, zambesc tot timpul. Isi comunica nevoile doar printr-o foiala usoara sau sugandu-si linistiti pumnul sau degetele. Un mediu nou nu il deranjeaza sau sperie. Suge, se joaca si adoarme usor, iar la trezire de obicei nu plange. Se trezesc cu greu pentru supt si adorm frecvent la san.

Acesti copiii au nevoie sa fie treziti pentru a fi alpatati, cel mult la 4 ore; sugarul cu asemenea temperament nu trebuie lasat sa doarma  de la inceput 12 ore noaptea, ci trezit cand se trezeste mama si dimineata la prima ora. Copilul are nevoie sa fie stimulat cand este treaz; nu trebuie lasat sa se izoleze dormind. Parintii trebuie sa-l tina in brate des si sa-i vorbeasca. Trebuie incurajata sa priveasca lucrurile din jur. Cand adoarme in brate trebuie pus in leagan, dar la urmatoarea alaptare mama va incerca sa se joace cu el.

Activi:

Copiii activi dorm doar 12 din 24 de ore, iar perioadele de agitatie si plans dureaza in total 4-6 ore. La 1-2 ore dupa masa se trezesc din nou, nu pentru ca le este foame, ci pentru ca nu le este somn. Stiu ce vor si invata sa-si exprime dorintele. Sunt foarte  atenti si participa la cele ce se petrec in jurul lor, dar sunt si foarte sensibili daca este prea multa agitatie sau zgomot. Desi mananca si cresc bine, sufera de indigestie. Nu suporta sa fie uzi, plang pana ce sunt schimbati. Adorm mai usor cand sunt infasati. Fiind treji mai mult decat alti copii, dezvoltarea lor este mai rapida deoarece isi petrec mai mult timp privind, ascultand si invatand.

Pe la 3 luni invata treptat sa se linisteasca si sa doarma mai mult. Sunt incitati de jucarii  si le apuca cu nerabdare, mai devreme decat alti copii… Sunt foarte obositori pentru mama. Nou nascutii activi au nevoie sa fie purtati  mult in brate sau carati intr-un sac de copil. Au nevoie de multe schimbari de décor; pot fi asezati pe podea in diferite locuri din casa; este bine sa li se ofere lucruri interesante, care sunt schimbate des. Copilul cu acest temperament trebuie tratat ca un copil mai mare decat varsta lui, deoarece invata repede.

Cu nevoi crescute:

Copiii cu nevoi crescute sunt deseori agitati si foarte sensibili; par sa se sperie de orice si reactioaneaza intens. Isi dau seama perfect de ce se intampla in jurul lor; o schimbare cat de mica din jur le atrage atentia si ii alarmeaza; tresar usor ziua si se linistesc cu greu noaptea. Au mereu nevoie de cineva si nu se pot linisti singuri. Incep sa zambeasca si sa gangureasca relativ devreme.

Pun multa energie in tot ce fac: plang tare, rad cu pofta si protesteaza repede daca suptul nu e servit la timp. Nu accepta usor strainii, au gusturi selective si preferinte clare. Sunt pretentiosi si isi manifesta puternic nevoile, de exemplu urla prelungit daca nu sunt luati in brate. Nu le place sa fie infasati; restrictia ii face furiosi: dau din picioare si incearca sa scape. Le place sa stea mult la san pentru a se linisti si sunt greu de intarcat. Se zvarcolesc mult, se trezesc frecvent si sunt deseori nemultumiti. Cand sunt luati in brate se incordeaza si isi arcuiesc spatele. In general, nevoile acestor nou-nascuti nu scad ci doar se schimba.

Deoarece sunt interesati mai profund de ce sa intampla in jurul lor au mai multe sanse sa devina persoane entuziaste. Sensibilitatea lor crescuta le permite sa formeze atasamente profunde  fata de parinti sau de cei care ii ingrijesc. Sunt epuizanti pentru parinti, in schimb, mai tarziu sunt capabili de legaturi mai profunde si mai intime.

Sensibili:

Copiii sensibili care se manifeste intens pot deveni copii creativi si milosi. Daca nevoile lor crescute sunt recunoscute si indeplinite, asemenea copii vor deveni interesanti, stimulanti si stralucitori. Asemenea copii sunt bucurosi cand parintii se joaca cu ei miscandu-le degetele sau picioarele, sau suflandu-le pe burtica. Stimularea trebuie tinuta insa sub nivelul lor de toleranta; un ras zgomotos ii poate speria. Trebuie purtati cat mai mult in brate si intarcati tarziu. Copii plangaciosi sunt obositi si agitati  si se linistesc cu greu pentru a adormi; se obisnuiesc cu dificultate sa doarma adanc. Sug incet si cu greutate ramanand flamanzi si iritati. Nu sunt prea prietenosi, se satura repede sa fie tinuti in brate, dar nici nu le place sa fie lasati singuri in leagan. Nu le place sa fie imbaiati, sa fie schimbati. Sunt greu de alaptat, se trezesc deseori noaptea si cresc incet in greutate. Par nemultumiti, sunt rareori veseli, zambesc si se joaca cu mainile mai tarziu decat ceilalti.

Pe masura ce cresc, plansul scade si invata si alte moduri de exprimare. Plansul mult si nemultumirea de la inceput pot anunta un caracter sobru si interiorizat de mai tarziu. Felul de a fi al acestor copii trebuie considerat o critica la adresa parintilor. Ei trebuie iubiti fie ca zambesc fie ca nu. Trebuie stimulati sa-si priveasca parintii, sa-i asculte si sa le zambeasca. Un semn de succes este aducerea lor in faza in care incep sa raspunda. Acesti copii trebuie alaptati ori de cate ori cer, tinuti in casa intr-o camera calduroasa si aerisita care  relaxeaza. Pentru a mari contactul intim copiii plangaciosi trbuie tinuti mult in brate sau intr-un sac special, cu fata spre mama. Daca adorm mai usor infasati, trebuie mentinuti astfel pana incep sa loveasca cu picioarele.

Fiecare dintre ei, desi diferit, este normal. Parintii trebuie sa-si inteleaga pruncul, pentru a-i oferi o ingrijire cat mai adecvata si a se bucura de el.

Sursa: “Mama si pruncul, vol1”,
Marin Gh. Ciobanu
Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Article
man in green long sleeve shirt sitting beside man in white long sleeve shirt

Nastere prin cezariana

Next Article
sljmgxyzmqm

Laptele formulă. Cum se hrănește cu biberonul?

Related Posts